Intretinerea lantului este unul din cele mai controversate aspecte legate de mecanica bicicletei. Durabilitatea lantului este afectata de stilul de pedalare, de alegerea treptelor de viteza, de faptul ca bicicleta e condusa pe ploaie sau zapada, de tipul de sol, de tipul de lubrifiant, de tehnica ungerii si de marimea si starea pinioanelor. Din cauza ca sunt atat de multe variabile, a fost imposibil sa se faca experimente controlate in conditii realiste. In concluzie, orice sfat legat de intretinerea lantului se bazeaza pe "dovezi" si experiente anecdotice. Expertii nu sunt de acord in legatura cu acest subiect, uneori chiar de loc. Aceasta e considerata uneori o problema "religioasa" in lumea ciclismului si s-au aruncat multe invective in aceasta controversa dintre grupari cu opinii diferite.
Acest articol este bazat pe experienta mea personala si profesionala si pe propriile mele teorii (ale lui Sheldon Brown).
In ultimii cincisprezece ani au fost multe revolutii in proiectarea bicicletelor. Unele au fost mai vizibile, ca ca dezvolarea mountain-bike-urilor, a rotilor disc, a unor noi ghidoane. Unele au fost mai putin vizibile, dar la fel de importante, cum ar fi pelalele cu placute, ciclocomputerele si schimbatoarele indexate.
A existat de asemenea o revolutie invizibila si putin remarcata in constructia lanturilor de biciclete. Oamenii nu acorda mare atentie lanturilor bicicletelor. La urma urmelor, toate arata in mare la fel. E mult mai interesant de observat si discutat despre derulatoare, dar de fapt lantul e cel ce face schimbarea de viteza. Un lant de bicicleta de tip vechi are zece componente pe za. Un lant tipic de 57 de zale folosit pe o bicicleta uzuala cu schimbatoare are 570 de componente, mai mult decat tot restul bicicletei la un loc. Sunt 114 zale exterioare, 114 interioare, 114 role, 114 nituri si 114 bucse.
Revolutia majora in proiectarea lanturilor a fost introducerea lanturilor fara bucse. Primul de acest tip a fost Sedisport, si acesta a capatat o asa de buna reputatie incat si ceilalti producatori i-au copiat designul.
Lanturile fara bucse au doar opt componente pe za. Nu veti putea spune, uitandu-va la lantul unei biciclete, daca e fara bucse, deoarece acestea sunt ascunse de alte parti ale lantului. Bucsele pot fi vazute doar prin dezasamblarea lantului.
Constructia lantului conventional
Intr-un lant conventional, cele doua zale interioare sunt tinute impreuna printr-o bucsa tubulara, care e ca un nit gol in interior. Daca desfaceti o za la un lant conventional, veti vedea capetele bucsei care sunt rasucite in afara zalelor interioare. La asamblarea lantului, zalele exterioare mascheaza capetele bucselor. Mijlocul bucsei nu este vizibil deoarece este inconjurat de rola.
Niturile care leaga lantul trec prin interiorul acestor bucse iar rolele acopera partea exterioara, asa incat atat suprafata interioara cat si cea exterioara sunt supuse uzurii.
Constructia lantului fara bucse
Zalele interioare ale lantului fara bucse sunt tridimensionale. In loc sa aiba o simpla gaura la fiecare capat cu o bucsa presata prin ea, fiecare za interioara are o protuberanta sub forma unui umar cat jumatate din bucsa. Deoarece zalele au o parte interioara si una exterioara determinate de existenta umerilor, ele pot avea si tesituri pe muchiile interioare fara a complica suplimentare procesul de fabricatie. Aceste tesituri permit lantului sa functioneze mai lin cand nu este perfect aliniat cu pinionul decat un lant conventional cu zale interioare plate. De asemenea ele imbunatatesc performantele in schimbarea vitezelor.
Deoarece "bucsa" lantului fara bucse este formata din doua jumatati ce nu se conecteaza direct una cu cealalta, acest tip de lant are o flexibilitate laterala mai mare decat unul conventional. Aceasta deoarece cele doua jumatati ale "bucselor" au putin "spatiu de joc" una fata de cealalta.
Ciclistii vorbesc adesea de "intinderea" lantului, ca si cum zalele unui lant vechi ar fi trase si deformate prin eforturile repetate de pedalare. De fapt nu acesta e modul in care lantul isi mareste lungimea. Cauza principala a "alungirii" este uzura metalului acolo unde niturile se rotesc in interiorul bucsei (sau a partilor sub forma de "bucsa" ale zalelor interioare) in timp ce partile lantului se rotesc si se indreapta in timp ce lantul intra si iese de pe pinioane. Daca desfaceti un lant vechi si uzat, veti putea vedea usor micile scobituri pe nituri in dreptul muchiilor interioare ale bucselor. La lanturile fara bucse, muchia interna a gaurii din za care se freaca de nit are o racordare mai neteda in loc sa fie un colt ascutit. Aceasta probabil contribuie la o mai mare durabilitate a lanturilor fara bucse.
Patrunderea lubrifiantului
Dupa parerea mea, un motiv major pentru mai marea durabilitate a lanturilor fara bucse este mai buna penetrare a lubrifiantului catre partile sale vulnerabile.
Sunt trei puncte unde lantul necesita ungere. In primul rand, si cel mai important, niturile trebuie unse in interiorul articulatiei in timp ce lantul se roteste si se indreapta. In al doilea rand, interiorul rolelor trebuie uns pentru ca ele sa se miste liber in jurul bucselor in timp ce se angajeaza si se dezangajeaza pe dintii pinioanelor. In al treilea rand, trebuie unsa suprafata unde zaua exterioara se suprapune peste zaua interioara, chiar daca sarcinile acolo sunt mult mai mici.
Cand se unge un lant traditional, inainte ca uleiul sa ajunga in interiorul bucselor pentru a unge n iturile, trebuie sa treaca printre zalele interioare si cele exterioare. Cu tehnicile uzuale de ungere, cum sunt spray-urile, uleiul incearca sa patrunda simultan prin ambele capete ale bucsei. Bule de aer pot fi prinse la interior in spatiul dintre nit si bucsa si nu pot iesi. In plus, spatiile dintre zaua interioara si cea exterioara sunt expuse mizeriei si de obicei sunt naclaite. astfel, chiar daca uleiul ajunge la nit, e posibil sa ajunga deja murdar.
Problema bulelor de aer poate sa apara de asemenea la ungerea partii interioare a bucselor, desi diametrul mare si inaltimea comparativ mica a rolei fac acest lucru mai putin probabil. De asemenea si problema contaminarii este mai putin severa aici deoarece pinioanele tind sa curete rolele automat.
La lanturile fara bucse, patrunderea uleiului e complet diferita. daca e aplicat pe role, el poate usor sa patrunda pe ambele parti ale ei deoarece aerul (si uleiul) pot trece prin spatiul dintre "semi-bucse". Daca un lant fara bucse este uns numai pe role, de exemplu cu o pompita, uleiul va putea ajunge si la nituri. Apoi uleiul curge de-a lungul niturilor pana la zona unde zalele se suprapun. Si cum zalele vor fi unse din interior spre exterior, va exista o tendinta naturala de autocuratare care va scoate mizeria si nisipul afara din lant in loc s-o introduca in el.
Rolele insele sunt curatate de contactul cu pinioanele.
Una din cele mai mari controverse legate de intretinerea lantului este daca acesta trebuie uns cu ulei sau nu. Dezavantajul ungerii este ca uleiul transporta mizerie in interiorul lantului si acest amestec de mizerie-ulei va actiona ca o pasta abraziva, provocand uzura accelerata. Multi experti respectabili au aceasta opinie, dar eu nu cred ca e intotdeauna cazul asa. Nu am nici un dubiu ca acest efect de abraziune poate aparea, dar gravitatea riscului depinde de tipul de sol din zona si de tehnica de ungere utilizata.
Multi ciclisti isi ung lantul cu spray-ul, de obicei orientandu-l catre schimbator, deoarece astfel se reduce riscul de a aduce ulei pe jante sau pneuri. In opinia mea, folosirea spray-urilor nu ar trebui utilizate pentru lanturile de biciclete deoarece aduc prea mult ulei unde nu e nevoie si/sau prea putin unde trebuie.
Cea mai mare parte a mizeriei de pe lant e aruncata de roata din fata. Aceasta mizerie ajunge pe circumferinta exterioara a lantului. din acest motiv, ar trebui sa ungeti lantul dinspre interior spre exterior, dinspre partea orientata spre pinioane. Aceasta reduce tendinta uleiului de a transporta mizeria spre interiorul lantului. Cel mai bun mod de a aplica ulei este cu o pompita pe partea superioara a ramurii inactive, inferioare, a lantului. Astfel se aplica uleiul pe cea mai curata parte a lantului.
Eu pedalez inapoi in timp ce aplic o dara de ulei pe ramura inferioara. Dureaza 15-20 secunde ca sa ungi un lant in acest mod. In cazul lanturilor vechi cu bucse, de obicei ung numai pe partea din stanga in speranta ca uleiul curat se va scurge prin bucse din stanga spre dreapta. Am folosit multe tipuri de ulei, favoritul meu e Phil Wood Tenacious.
O metoda alternativa de ungere este scufundarea in ceara fierbinte. Aceasta e o varianta a metodei ulei/solvent. Ceara topita e suficient de subtire pentru a penetra teoretic partile interne ale lantului, apoi cand se raceste obtineti un lubrifiant gros in locurile unde-si va face din plin datoria. Marele avantaj al acestei metode e ca, odata racita, ceara nu e lipicioasa si nu aduna mizeria. Dezavantajul e ca e mult de munca si ca ceara probabil nu e un lubrifiant la fel de bun ca uleiul sau vaselina.
Lanturile noi vin unse din fabrica cu un tip de vaselina. Acesta e un lubrifiant excelent ce a fost conceput pentru a patrunde in toate interstitiile lantului.
Lubrifiantul de fabrica este de fapt superior oricarui lubrifiant pe care-l puteti aplica.
Unii fac grava greseala de a indeparta acest lubrifiant. Nu faceti asta!
Lubrifiantul de fabrica e suficient cateva sute de kilometri daca bicicleta nu e folosita in mediu cu mult praf sau umezeala. E bine sa nu aplicati nici un lubrifiant pe un lant nou pana nu e evident necesar, deoarece orice lubrifiant lichid va dilua lubrifiantul de fabrica.
Sunt cateva metode prin care oamenii incearca sa-si curete lanturile, nici una din ele nu e foarte satisfacatoare. Doua din ele pot fi de fapt acceptabile.
Metoda traditionala este de a demonta lantul de pe bicicleta, de a-l scufunda si spala in solvent. Totusi exista o problema in cazul lanturilor noi. Designul imbunatatit al pinioanelor, cum ar fi sistemul Shimano Hyperglide, face posibila schimbarea in forta, care este foarte solicitanta pentru lanturi. (Vechile sisteme cu pinioane plate necesitau o usoara "inmuiere" a pedalarii in timpul schimbarii.)Pentru a suporta aceste solicitari ridicate, lanturile moderne au niturile fixate mult mai strans in zale. Noile nituri sunt dificil de desfacut si de remontat fara a distruge zaua sau nitul.
Daca vreti sa va faceti un obicei din curatarea lantului prin demontare de pe bicicleta, cea mai buna metoda este de a cumpara o legatura rapida, cum ar fi Craig Super lInk sau SRAM PowerLink. Acestea permit demontarea si reinstalarea rapida fara scule. PowerLink e standard pe lanturile SRAM, dar functioneaza si pe alte lanturi de aceleasi dimensiuni.
Foloseam o tavita si o periuta de dinti pentru a spala lantul, dar Zaven Ghazarian, un excelent mecanic cu care lucram, a venit cu un sistem mai bun: puneti lantul intr-un pet de Coca-cola cu putin de degresant nediluat, puneti dopul si agitati bine. Pescuiti lantul cu o spita, spalati-l in apa si treaba e terminata! (Mi s-a spus ca si pet-urile de Pepsi functioneaza si ca lantul se scoate mai usor din ele pentru ca au gura mai mare... dar eu sunt un "Coke guy", nu un "Pepsi guy").
Alt mod de a curata lantul e folosirea unui dispozitiv special. Sunt nişte cutii ce se prind pe ramura inferioara a lantului. Ele contin perii si role ce flexeaza lantul si-l trec printr-o baie de solvent.
Avantajul metodei cu demontarea lantului de pe bicicleta e ca se utilizeaza mai mult solvent, astfel se poate dilua mai multa mizerie de pe lant.
Avantajul metodei fara demontare este ca dispozitivul flexeaza articulatiile si roteste rolele, asta poate duce la o curatare interioara mai buna.
Uzura lantului si a pinioanelor
Cand un lant nou se aseaza pe un pinion nou, fiecare rola e in contact cu un pinion si e presata aproximativ la fel pe dintele corespunzator, astfel sarcina se distribuie egal, pe 10-11 role/dinti, in acest caz. Din centrul fiecarei role pana in centrul urmatoareia este exact 1/2" (12.7mm). Aceasta dimensiune e numita "pasul" lantului. Dintii pinionului sunt facuti in asa fel incat centrul curbei ce formeaza fiecare "gol" sa fie la 1/2" de urmatorul. Diametrul pinionului e determinat de pas si de numarul de dinti.
Acest lant si cu pinionul s-au uzat impreuna. Puteti vedea lumina pe sub lant in anumite puncte. Lantul uzat s-a "intins" asa incat nu mai are pasul original al pinionului. Pinionul s-a uzat si el asa incat si-a marit efectiv pasul pentru a se potrivi lantului.
Rolele se ridica pe dintele tesit pana cand ajung la raza ce corespunde pasului marit a lantului uzat. Diametrul efectiv (si astfel pasul efectiv) al pinionului a devenit mai mare, din moment ce lantul nu mai sta pe fundul golurilor.
Un lant nou pe un pinion uzat. Cea mai mare parte a tragerii se face pe partea stanga, unde lantul se angajeaza initial pe pinion. Din cauza diferentei de pas, rolele din zona in care lantul paraseste pinionul preiau foarte putin din sarcina, in schimb sunt impinse in sus de inclinarea dintilor.Deoarece dintii din stanga fac toata treaba, sarcina e concentrata pe ei.
In plus, in timp ce rola isi urmeaza dintele in jurul pinionului, ea se rostogoleste pe "rampa". Aceasta duce la uzura rolelor la interior si a "bucselor" pe care se rotesc. La un lant ce se potriveste pinionului, rolele se rotesc foarte putin.
Din cauza diferentei de pas, lantul nu se va potrivi pinionului in sarcina si va tinde sa sara, sarind peste dinti.
Un lant uzat pe un pinion nou. Din cauza diferentei de pas, sarcina e preluata de dintii/rolele din dreapta, lantul atarna liber pe stanga. Pinionul nou se va uza rapid pentru a se adapta pasului lantului uzat.
Masurarea uzurii lantului
Modul standard de a masura uzura lantului este cu o ruleta sau o rigla gradata in inch. Acest lucru poate fi facut fara a demonta lantul de pe bicicleta. In mod normal se masoara o lungime de un picior, plasand un reper de inch exact in mijlocul unui nit si privind apoi la urmatorul al 12-lea nit. La un lant nou, fara uzura, acest nit se va alinia perfect cu un reper de inch. La un lant uzat, nitul va trece de acest reper.
Aceasa este o masuratoare directa a uzurii lantului si indirect a uzurii pinioanelor.
- Daca nitul e la mai putin de 1/16" de semn, totul e bine.
- Daca nitul e la peste 1/16", trebuie sa inlocuiti lantul dar probabil ca pinioanele sunt bune.
- Daca nitul e la peste 1/8", ati asteptat prea mult si pinioanele (cel putin cele mai utilizate) sunt prea uzate. Daca inlocuiti lantul in acest moment, fara a inlocui pinioanele, poate parea OK si lantul sa nu sara, dar pinioanele uzate vor cauza o uzura mult accelerata a lantului decat in mod normal, pana ce acesta va ajunge sa fie la fel de uzat ca pinioanele.
- Daca nitul trece cu peste 1/8", un lant nou aproape sigur va sari pe pinioanele uzate, in special pe cele mai mici.
dupa "Sheldon Brown"
